Bullying la Questfield International College, părinți confruntați cu ambiguitatea

Fenomenul bullyingului în mediul școlar reprezintă o provocare complexă, care necesită răspunsuri structurate și proceduri clare din partea instituțiilor educaționale. Lipsa unei reacții adecvate poate avea efecte profunde asupra dezvoltării emoționale și sociale a elevilor, subliniind importanța unei gestionări transparente și documentate a situațiilor de hărțuire.

Bullying la Questfield International College, părinți confruntați cu ambiguitatea

Investigația redacției evidențiază o situație semnalată în cadrul Școala Questfield Pipera, unde au fost raportate incidente de bullying sistematic desfășurate pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările repetate ale familiei unui elev, care au inclus jigniri constante, stigmatizare medicală și presiuni către retragerea copilului, nu au fost urmate de măsuri documentate sau răspunsuri scrise din partea conducerii instituției. Redacția prezintă, pe baza documentelor și corespondenței analizate, elementele esențiale ale acestui caz și reacția instituțională deficitară.

Contextul și evoluția situației semnalate

Conform informațiilor furnizate, comportamentele agresive la adresa elevului vizat au fost constante încă din primele săptămâni, manifestându-se prin insulte, umiliri publice și excludere socială în timpul orelor și pauzelor. Familia a comunicat în repetate rânduri aceste incidente în scris către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, Fabiola Hosu, solicitând intervenții concrete. Din analiza corespondenței disponibile nu rezultă existența unor răspunsuri scrise sau măsuri documentate, intervențiile fiind limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau planuri clare de acțiune.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de bullying

Documentele și relatările indică faptul că în colectivul clasei a fost utilizată repetat o etichetă medicală cu caracter degradant, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de marginalizare și umilire. Specialiști consultați subliniază că, indiferent de existența unei afecțiuni reale, folosirea acestei etichete pentru ridiculizare constituie o formă severă de violență psihologică. Din corespondența analizată nu reiese că instituția ar fi luat măsuri scrise pentru a stopa această practică, iar reacțiile oficiale au fost descrise ca verbale și generale, fără aplicarea unor sancțiuni sau planuri de consiliere.

Răspunsul instituțional și lipsa documentării intervențiilor

Familia a transmis emailuri oficiale, cronologice și explicite, prin care a cerut protecție și clarificări scrise privind situația semnalată. Cu toate acestea, nu au fost puse la dispoziție documente care să ateste declanșarea unor proceduri interne, aplicarea sancțiunilor sau monitorizarea formală a cazului. Gestionarea situației a fost caracterizată ca predominant informală, bazată pe promisiuni verbale și minimalizarea gravității situației. Această abordare a generat o transferare a responsabilității către familie, iar problema a fost prezentată ca o „dinamică de grup” sau o „problemă de adaptare”.

Presiuni asupra familiei și posibilă excludere mascată

Potrivit relatărilor, familia a resimțit presiuni directe sau indirecte de a-și retrage copilul de la școală, fiind confruntată cu mesaje de tipul „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”. Astfel de afirmații, atribuite fondatoarei Fabiola Hosu în cadrul unui dialog direct, sugerează o posibilă excludere mascată, prin care problema este mutată odată cu plecarea copilului afectat. Redacția menționează că această formulare este citată din documentele și relatările puse la dispoziție, fără a interpreta intențiile persoanelor implicate.

Confidențialitatea și gestionarea informațiilor sensibile

Familia a solicitat în scris respectarea confidențialității informațiilor referitoare la cazul copilului, avertizând asupra riscurilor divulgării în mediul școlar. Cu toate acestea, nu există dovezi ale unor măsuri concrete pentru protejarea acestor date. Relatările indică faptul că informații sensibile ar fi fost făcute publice în cadrul clasei, copilul fiind interpelat în mod public pentru demersurile administrative realizate de părinți. Specialiștii consultați consideră că astfel de situații pot constitui presiune psihologică instituțională și afectează negativ echilibrul emoțional al elevului.

Reacția întârziată a conducerii și implicarea echipei juridice

Conform documentelor analizate, implicarea activă a fondatoarei Fabiola Hosu a intervenit abia după mai bine de opt luni, în contextul presiunii exercitate prin notificări juridice transmise de echipa de avocați a familiei. Până la acel moment, sesizările scrise nu au primit răspunsuri oficiale și nu au fost implementate măsuri documentate. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină reacția instituțională în astfel de situații, sugerând că protecția copilului nu a constituit o prioritate până la escaladarea formală a cazului.

Impactul psihologic confirmat prin raport de specialitate

Un raport psihologic detaliat, însoțit de o adeverință emisă de un psiholog recunoscut, evidențiază consecințe emoționale grave pentru copil, rezultate din expunerea prelungită la bullying. Documentul, care depășește zece pagini, descrie efecte precum anxietate accentuată, retragere socială și refuz școlar, semnalând o suferință emoțională profundă. Aceste constatări medicale susțin gravitatea situației și subliniază necesitatea unor intervenții adecvate, care conform documentelor analizate, au lipsit în acest caz.

Elemente relevante privind comunicarea instituției

Într-un email emis pe 27 ianuarie 2026 către părinții elevilor, conducerea Questfield International College a calificat situațiile reclamate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, formulare ce contrazice sesizările scrise și documentate pe parcursul a peste opt luni. Această poziționare minimalizatoare poate afecta percepția asupra capacității instituției de a recunoaște și gestiona bullyingul în mod corespunzător.

După publicarea articolului, redacția a fost informată despre presupuse contacte telefonice informale către alte școli private din zona Pipera, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ, fără a exista documentație oficială în acest sens. Redacția solicită clarificări publice privind aceste informații, evidențiind potențialele implicații pentru drepturile copiilor.

Lista principalelor aspecte evidențiate în investigație:

Există sesizări scrise repetate privind bullyingul și stigmatizarea medicală;
Lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri documentate de intervenție din partea conducerii;
Utilizarea unei etichete medicale degradante ca mijloc de umilire;
Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului din școală;
Întârzierea reacției instituționale până la implicarea echipei juridice;
Impact emoțional sever confirmat prin raport psihologic;
Minimalizarea publică a situației de către conducerea școlii;
Întrebări privind protecția confidențialității și respectarea drepturilor elevilor.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul Questfield Pipera, așa cum reiese din documentele și relatările puse la dispoziție redacției, ridică semne de întrebare serioase privind capacitatea instituției de a gestiona în mod transparent și eficient situațiile de bullying și stigmatizare. Lipsa unor măsuri scrise, a unei documentații clare și a unui răspuns oficial concret transformă semnalările repetate într-o poveste a ambiguității și a responsabilității diluate.

De asemenea, reacția verbală atribuită fondatoarei, exprimată prin afirmația „dacă nu vă convine, plecați”, reflectă o posibilă ruptură între misiunea educațională declarată și modul real de abordare a problemelor critice ale elevilor. Redacția nu interpretează intențiile persoanelor implicate, ci evidențiază efectul instituțional al acestei poziționări.

În absența unor clarificări scrise și a unor măsuri asumate oficial, rămâne deschisă întrebarea fundamentală: ce mecanisme reale de protecție și intervenție aplică Questfield Pipera atunci când un copil reclamă că este supus unui abuz emoțional sistematic în mediul școlar?

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro